Traian Băsescu, la FINAL DE MANDAT: România este o ţară sigură, nu este riscul unei invazii.

Traian Băsescu, la FINAL DE MANDAT: România este o ţară sigură, nu este riscul unei invazii. Îi predau lui Iohannis o ţară care îndeplineşte toate criteriile pentru a intra în zona euro – DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, în conferinţa de la finalul mandatului, că România este în prezent o ţară sigură din punct de vedere al securităţii şi nu riscă o invazie, dar sunt necesare investiţii în armată, el menţionând totodată găzduirea a două comandamente NATO.Traian Băsescu a declarat că îi va preda lui Klaus Iohannis o ţară care îndeplineşte toate criteriile de convergenţă, în vederea intrării în zona euro, el apreciind că vom deveni membri ai zonei euro mai devreme de 2019.

DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI:

– Vreau să stabilim de la bun început cum se desfăşoară conferinţa de presă. Nu este o conferinţă de bilanţ, ci de final de mandat

– aş vrea ca românii să aibă poza României, nu cea propovăduită la televizor de cei care nu prezintă cifrele reale

– ma voi fixa pe trei segmente foarte importante pentru viitorul românilor

– vreau să mulţumesc românilor pentru onoarea pe care mi-au făcut-o de a fi preşedinte 10 ani

– nu voi uita pana la sfarsitul vieţii nici eu, nici familia mea

– trei teme sunt vitale pentru România: securitatea, România şi UE, statul de drept

– cand mi-am început mandatul, principul pe care am ales să funcţionez a fost: acestea sunt instituţiile, legile, să le facem să funcţioneze mai bine

– nu am plecat de la premiza că trebuie luate lucrurile de la capăt

– am pus virgulă după mandatul preşedintelui Iliescu şi am îmbunătăţit ceea ce am considerat

– românii trăiesc într-un stat sigur. Într-o lume în care atacurile teroriste sunt la ordinea zilei, în care UE şi NATO sunt ţinte ale atacurilor, România este o ţară sigură, datorită modului în care instituţiile sale funcţionează

– dacă privim la agresivitatea din regiune, a preşedintelui Putin, România este sigură. Vladimir Putin e interesat de România, dar ţara este într-un sistem de alianţe solid. Avem confortul că nu suntem singuri în faţa riscurilor. România a devenit furnizor de securitate pentru multe state NATO, prin participările la misiuni în străinătate. Militarii români s-au instruit în teatre de operaţii. Armata s-a perfecţionat în condiţii de război

– furnizăm securitate prin scutul de la Deveselu, destinat să protejeye multe alte state NATO, inclusiv SUA

– sute de puşcaşi marini sunt dizlocaţi la Kogâlniceanu; la exerciţiile din Marea Neagră participă nave româneşti, franceze, britanice, americane

– două comandamente NATO vor fi operaţionale în România până la viitorul summit al Alianţei

– România este mai sigură ca niciodată. Mesajul meu către români este că suntem în siguranţă

– dincolo de arhitectura prezentată, serviciile româneşti, SRI, SIE, serviciul armatei, sunt totalmente conectate la sistemele de informaţii ale Alianţei, mai ales în privinţa cooperării în interiorul NATO

– parteneriatul cu SUA vizează şi educaţia, cultura, schimburile turistice, o paletă largă ce trebuie pusă în practică până la ultima consecinţă

– din punct de vedere al structurilor de securitate, România este un stat sigur.

– internetul a devenit pentru noi toţi un mod de viaţă. Nimănui nu trebuie să îi treacă prin cap să abuzeze

– dacă la începutul mandatului meu eram o ţară NATO, în momentul de faţă sunt o ţară NATO credibilă în interiorul Alianţei

– România trebuie să investească mai mult în apărare. Trebuie să spunem că obligaţia este să continuăm. Totul trebuie consolidat

– este nedrept să nu răspunzi atunci când ţi se cere o misiune în Afganistan, de exemplu

– drumul normal al României este să se consolideze în aliat credibil şi să consolideze parteneriatul cu SUA în interiorul alianţei

– a doua poză care trebuie făcută românilor şi pe care nu o văd pusă sub ameninţare, este legată de prezenţa noastră în UE

– UE este singura opţiune viabilă pentru a ajunge la prosperitate, cândva. Aşa cum pentru securitate nu avem alternativă la NATO, pentru creşterea nivelului de trai nu avem altă alternativă decât UE

– Schengen şi absorbţia ţin de Guvern. Suntem departe de imaginea pe care ne-o facem când vorbim de noi şi de UE. Este la fel ca în cazul garantării securităţii prin NATO

– am primit o Românie care terminase procesul de negociere, dar avea o lungă listă de lucruri de rezolvat

– am semnat în aprilie 2005, cu onoare, la Luxemburg, Tratatul de aderare. A fost un efort al guvernelor, diplomatic. În 2007 am devenit membri ai UE

– a fost perioada crizei. În interiorul UE era un curent puternic de separare a zonei euro de zona non euro. Am avut şansa unei – Germanii care nu a vrut două categorii de state în Europa. Cu sprijinul Germaniei am avut dreptul de a fi partenerii la deciziile ce vizau zona euro. Am devenit parteneri în zona Euro plus. România participă o dată pe an la reuniunea grupului din zona euro. Am adoptat Tratatul fiscal, care stabileşte ca statele să îşi garanteze dezvoltarea şi prosperitatea din resursele pe care le produc. Se interyic deficitele şi se stabileşte ca deficitul structura să fie de maxim 1%, limită la care România a ajuns, dar trebuie să ajungem şi la excedentul generat de economie în următorii ani.

– vechii membrii ai UE au ajuns la grade de îndatorare de peste 100%, sau peste 100%, ca în cazul Greciei sau Portugaliei. Este enorm. Opţiunea de a ratifica Tratatul Fiscal a fost bună. Ne garantăm o dezvoltare durabilă, cu resurse credibile. Îndatorările sunt destinate investiţiilor, nu consumului

– de la aderare, România a făcut progrese formidabile, pe care nu le recunoaştem, dar ele sunt. Sunt consemnate. Rata inflaţiei: 1,4%, rata la dobânzi pe termen lung 4,8%, cursul, mai mic decât marja de 15%, deficitul sub 3%. Astăzi România îndeplineste criteriile de convergenţă. Îi voi preda lui Iohannis o ţară care îndeplineşte criteriile aderării la zona euro

– în ultimii 10 ani a scăzut inflaţia. PIB în euro – 61 miliarde euro în 2004, 152 miliarde, în 2014. O creştere de 2,5 ori a PIB. Exporturile în 2005 – 11,6 miliarde, în 2014 vor depăşi 50 de miliarde. Spectaculos în raport cu situaţia medie din UE e ponderea industriei. Dacă la nivelul UE, ponderea industriei în PIB este de 17-18, în România este de peste 33%

– investiţiile străine directe s-au făcut preponderent în industrie. Agricultura a avut ani de succes, datorită voii Domnului, dar si a subvenţiilor. Avem o perspectivă bună, dar trebuie să cheltuim fondurile europene pentru infrastructura de transport, pentru competitivitate

– sunt nişte realităţi şi în privinţa salariilor şi pensiilor: Salariu mediu brut: 2004 – 768 lei, 2014 – 2358 lei. Cam asta e poza reală a României, nu am construit-o eu cu consilierii la Cotroceni. Am vrut doar o poză mai bună faţă de cea din 2004. Acestea sunt schimbările din ultimii 10 ani. Români pot fi optimişti în privinţa evoluţiei economiei şi capacitatea de a genera resurse pentru creşterea nivelului de trai

– investiţiile şi reformele structurale au fost importante în acest interval. Liberalizarea pieţei forţei de muncă, din 2010, a flexibilizat mult piaţa muncii, a creat condiţii de optimizare a costurilor în societăţi. Primul pas care ne-a scos din era comunistă a contractului de muncă. Deşi multe ţări UE au fost şi sunt în criză, România a avut doar 2 ani din 10 cu creştere negativă. În restul de 8 ani, România a avut creştere economică pozitivă

– creşterea economică poate fi asigurată cu bani europeni şi investiţii străine direct

– reformele structurale nu s-au oprit la piaţa muncii. Reforma educaţiei, a sistemului de pensii, care a nemulţumit, reforma în justiţie, materializată prin legea micii reforme, cele 4 coduri, care au schimbat faţa justiţiei. Lucrurile trebuie să continue în creşterea nivelului de eficienţă. Justiţia a devenit tot mai eficientă în ultima vreme

– reforma educaţiei, ca reformă structurală, ne-a ajutat ca stat UE. A fost bună. Cel mai mare câştit, legat de învăţământul universitar şi cel dual. La terminarea şcolii copiii au şansa unei meseri. Am fost criticat de oamenii din presă când am spus că nu avem suficienţi ospătari sau tinichigii

– reforma în sănătate are o lege pregătită, dar sistemul trebuie reformat. Nu e dorită de sistem, dar reforma ar pune în centrul sistemului de sănătate oamenii. Am eşuat cu această iniţiativă din cauza unei intervenţii nefericite

– pentru modernizarea clasei politice avem nevoie de reforma finanţării partidelor, e respectarea referendumului din 2009, prin care poporul a votat pentru 300 de parlamentari, avem nevoie de votul prin corespondenţă. Este o mare nedumerire cum a fost posibil în România ca oamenii să vrea să voteze şi să fie împiedicaţi. Trebuie rezolvat acest lucru pentru recredibilizarea României

– România are nevoie de o reformă a Finanţelor Publice. Îmi permit să sugerez să se schimbe centrul de greutate de pa întreprindere şi cetăţean pe proprietate. Taxele pe proprietate sunt prea mici şi pe producţie prea mari. Trebuie să stimulăm propria noastră dezvoltare prin această schimbare

– România trebuie să-şi asigure independenţa energeti pentru ea şi Moldova. Trebuie găsite soluţii fiscale pentru mass-media, pentru presă. Sistemul fiscal şi realităţile economice fac ca presa să fie mult prea încorsetată în interesele patronilor de presă

– am enumerat reforme structurale făcute si reforme ce trebuie făcute pentru ca România să se consolideze în UE şi să fie un important jucător în zona euro. Ne-am intregrat pe piaţa muncii, am îndeplinit criteriile de la Maastricht şi suntem cu criteriile tehnice, pregătiţi pentru Schengen. Sunt cele trei criterii care definesc integrarea deplină

– e multă demagogie legată de liberalizarea pieţei muncii. A fost o bătălie importantă până ce toate statele au liberalizat piaţa muncii pentru Români. Libertatea de a pleca în UE la lucru e un bun extraordinar. Va asigur că va veni şi vremea refluxului şi nu este prea departe. Este o realitate pe care am ştiut-o şi am dorit-o şi nu trebuie să o respingem acum din demagogie

– am auzit intrepretarea legată de aderarea la zona euro. Este bine să intrăm îndată ce toate criteriile sunt indeplinite, şi acum toate criteriile sunt indeplinite

– statul de drept: România a făcut progrese uriaşe din 2004. Progresele din justiţie nu s-au datorat nepărat schimbării legilor. Procurorii şi judecătorii au simtit nevoia schimbării, că oamenii politici nu mai sunt intangibili. Nu lipsa de modernizare a codurilor a făcut justiţia să funcţioneze mai bine, ci oamenii, judecătorii şi procurorii care nu s-au mai temut de factorul politic

– a fost probabil zona de conflict cea mai puternică între mine şi clasa politică. De aici a plecat ideea preşedintelui conflictual, fără respect pentru instituţii, altfel spus preşedintele face scandal. Am fost conştient tot timpul de atacurile asupra instituţiilor care nu-şi făceau treaba: Parlament, Înalta Curte de Justiţie. Justiţia este cheia evoluţiei noastre. A fost nevoie de un efort care a avut ca efect umilirea mea. M-am dedicat acestui efort, alături de cel legat de siguranţa naţională. Nu m-am bătut cu ziariştii

– rezultatul din 16 decembrie înseamnă şi că poate românii au înţeles riscurile stopării proceselor din justiţie

– îmi aduc aminte câţi mă acuzau că justiţia e la comanda mea, că se stabileşte la Cotroceni cine e arestat, condamnat. Spun public că nu a existat niciun dosar care a pornit pentru că a spus Băsescu procuroruşui sau judecătorului. Niciun dosar nu s-a oprit din cauza mea. Singurul dosar pe care l-am urmărit permanent a fost cel de terorism al lui Hayssam. Nu am spus unui judecător niciodată: Dă soluţia asta

– acum atât PSD cât şi liberalii au în discurs statul de drept şi independenţa justiţiei

– pentru acest discurs m-au suspendat de două ori. Cînd PSD şi PNL vor internaliza acest discurs avem garanţia că reforma justiţiei e ireversibilă. Iată satisfacţia mea după 10 ani de mandat: să auzi PSD-iştii bătrâni vorbind despre stat de drept

– ceea ce am spus este ceea ce mi s-a părut mai important că s-a întâmplat în mandatul meu

– suntem într-o ţară sigură, mai avem intrarea în zona euro şi accesul la Schengen. Suntem într-o ţară în care s-a diminuat riscul de regres în abordarea pe care justiţia o are

– aşa cum eu am pus o virgulă după mandatele lui Iliescu şi Constantinescu, şi după mandatul meu trebuie pusă virgulă şi continuat. Punctul înseamnă să o lum în cealaltă direcţie

– amintiţi-vă de SRI-ul din timpul lui Timofte, de SIE din timpul lui Fulga. Vântu punea maşina la dispoziţia şefului SRI. SRI funcţionează azi pe exact aceeaşi lege ca în timpul lui Iliescu. Dar avem alt SRI, alt SIE. Şi avem exact aceleaşi legi. Aprecierea mea a fost corectă: Nu schimbăm neapărat legile, ci obiectivele şi oamenii. Cu oamenii mai ai şi ghinon.

Preşedintele Traian Băsescu (Imagine: Theodor Pană/Mediafax Foto)

Lasa un comentariu :

Comentarii

0 Comments
333

Leave a reply

CONTACT

RADIO247FM , Mereu alaturi de tine .

Ne puteti trimite un e-mail și vă vom raspunde in cel mai scurt timp.

Sending

©2017 RADIO247FM . Toate drepturile Rezervate

*****************************************************************

Myrohost  |   ListPlay  |   ABCMolise  |  MEDIA PRO ITALY

 
or

Log in with your credentials

or    

Forgot your details?